Suvenire, băuturi, mîncare tradițională, dulciuri și multe ale bucate îi așteaptă pe vizitatori la „Moldexpo”. Aici, soțiile ambasadorilor și consulilor acreditați în Republica Moldova, și-au pus șorțurile și au scos cele mai alese bucate și băuturi specifice țării lor. În cadrul Iarmarocului Caritabil de Iarnă organizat de Clubul Internaţional al Femeilor din Moldova.

Evenimentul este însoțit de muzică, dans și voie bună. Standurile celor peste 40 de misiuni diplomatice și-au ademenit cumpărătorii cu o varietate de produse. Poți să guști din bucatele tradiţionale din zeci de state şi să cumpere lucruri făcute manual.

Marianna Varga, soția ambasadorului Ungariei delectează vizitatorii cu bucate tradiționale pregătite de țara sa la fiecare Crăciun. De aici nu lipsește gulașul, checurile cu marmeladă și cele cu ciocolată.

Și ceaiurile chinezești s-au băut cu mare plăcere. „Oamenii au cumpărat aproape tot ceaiul, deoarece e foarte bun. Acum mai avem suvenire confecționate manual și votcă chinezească”, ne arată Zhen Shuquin, consilier în cadrul ambasadei Chinei în RM.

Și la stadurile Republicii Moldova găsim obiecte tradiţionale, costume confecţionate manual şi mâncare tradiţională (sarmale și mămăligă cu brînză). Pentru a încinge atmosfera, o trupă interpretează cântece populare, în timp ce un grup de dansatori îi îndemnă pe vizitatori să nu treacă pe alături. Cine a intrat în căsuța moldovanului a ieșit cu ceva, aici, prețurile variază de la 20 de lei pînă la cîteva sute de lei. Cel mai scum obiect este o icoană cioplită din lemn.

Vizitatorii au rămas încîntaţi de expoziţie: „Îmi place foarte mult. Am ocazia să cumpăr cîte ceva de sărbători din fiecare țară prezentă aici”, spune doamna Valentina.

După ce au evoluat mai multe ansambluri de copii, reprezentanţi ai diferitelor ţări a urmat o tombolă pentru cei prezenți. Banii colectaţi la Iarmarocul Caritabil de Iarnă sunt donaţi Centrului pentru recuperare a copiilor orfani „Hipocrates”. Din 1997, când a avut loc prima ediţie a târgului, au fost adunaţi aproape 200.000 de dolari.

A început numărătoare inversă…trei, doi, unul și orașul a îmbrăcat straie de sărbătoare. Luminițe, beculețe, globulețe învăluie orașul în feeria sărbătorilor de iarnă. În jur sunt doar persoane cu zîmbetul pe buze, sclipiri în ochi și un pom de crăciun ce i-a adunat pe toți.

În prima zi de iarnă, la  Chișinău s-a dat startul sărbătorilor. Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a avut onoarea de a inaugurat Pomul de Crăciun din Piața Marei Adunări Naționale, principalul brad al țării. Odată cu acesta și principalele străzi ale orașului bd. Dacia, Viaduct – Centru – Botanica, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, str. Ion Creangă şi str. Alba Iulia au prins viață. Iluminatul decorativ ne face să ne simțim într-o poveste alături de Moș Crăciun și Alba ca Zăpada.

Edilul capitalei a adresat chișinăuienilor un mesaj de felicitare și a menționat că bradul din acest an este unul mai special. ”Acesta îi poate face cu ușurință concurentă chiar și Pomului de Crăciun din Centrul Bruxellelului” cu o siguranță a declarat primarul.

Pomul de Crăciun radiază de fericire printre sistemele de luminare cu LED și cele 500 de globulețe de culoare argintie și roșie. Această mîndrie de brad a fost procurată din satul Bozieni, raionul Hîncești. Aici în ograda primăriei pomul s-a înălțat pînă la 23 de metri.

Toți au venit sa-l vadă…au încins dansuri frățești și au încercat să-l facă să se simtă ca acasă.

Timp de două săptămîni locuitorii republicii au avut posibilitatea să sugereze autorităților locale cum ar putea să arate cel mai important brad din țară. Chiar cu ajutorul cetăţenilor Republicii Moldova bradul s-a arătat pentru unii excepțional, iar pentru alții un brad ca de obicei. ”După mine culorile nu sunt chiar aprinse, sunt mai puține globulețe și e c-am sărăcăcios”, spune un tînăr uitîndu-se nedumerit spre brad. ”Ba e frumos, nu am mai vazut așa brad niciodată”, îl contrazic două doamne ce treceau pe alături.

Scena principală este zguduită de vedete ale muzicii populare şi uşoare din Republica Moldova şi România, printre care, Laura Lavric, Nicolae Glib, acompaniaţi de Orchestra de muzică populară „Busuioc Moldovenesc”, Trupele „Taxi”, „Direcţia 5″, „Noroc” şi alţii.

Moldovenii știu să se distreze mai ales că este o sărbătoare triplă. Patrioții înflăcărați se prind în hora uniri, lansarea unui post nou de radio și cei care dau startul sărbătorilor de iarnă.

Frig, dar lumea se adună în centrul capitalei ca fulgii lăsați pe pămînt, chiar dacă încă nu sunt.  S-au făcut și hore în jurul celui mai înalt brad al capitalei din ultimii 20 de ani. Chiar dacă manifestaţia a fost preconizată pînă la orele 22.00, aceasta s-a prelungit pînă la miezul nopţii.

E un tînăr care trăiește pentru comunitate, atingînd performanțe înalte; știe și gustul amar al politicii din opoziție, dar și pe acela dulce al puterii. Are o gîndire strategică, dar este atent la detalii și, de multe ori obligat să răspundă pentru problemele orașului acumulate pe parcursul ultimilor 50 de ani.

Născut la 9 august 1978 la Chișinău și primii ani de viață i-a petrecut la Colonița, la bunici. Pe urmă un an la gradiniță. Apoi Liceul „Gheorghe Asachi”… Aici majoritatea notelor de 5, dar și cîțiva de 4. La purtare avea 2, din această cauză nu a fost primit printre pioneri din prima, era obraznic. Apoi Dorin Chirtoacă a luat drumul străinătății. Întîi a studiat în România, apoi în Franța. Este absolvent a facultății de Drept a Universități din București și licențiat în drept european la Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene.

Oricît de mult i-ar fi plăcut Dreptul, ceva îl împingea sub lumina reflectoarelor. Primul pas l-a făcut în calitete de redactor-șef  la emisiunea „Surprize, surprize” a Andreei Marin, de la TVR. Dar dorul de casă a învins în cele din urmă dragostea pentru televiziune şi în 2005 s-a întors la Chişinău, cu gânduri mari, pe care şi le-a împlinit în 2007, când a ajuns primar al Capitalei.

Felul simpu de a fi camuflează, la prima vedere, orgoliul și încăpăținarea moștenite din zodia Leului. A dovedit că este pasionat de mașinări dar conduce un Opel roșu, cu o vechime de 16 ani. Este dependent de neam, adevăr istoric și primărie.

Poartă ochelari de la 15 ani. Chiar dacă i s-ar potrivi diferite forme și mărimi, Dorin Chirtoacă preferă ochelari cît mai „invizibili”, cu lentilă prinsă pe fir și care să-i ofere maximum de comoditate. Încă o cerință a dlui primar față de acest accesoriu – să fie ușor și nesimțiți pe nas pentru că și așa are prea multe griji pe cap.

Spune că nu-i ajuge doar o trasătură pentru a fi un primar bun „Nu le pot rezelva pe toate odată.” „Uneori sunt prea încăpăținat, alteori poate analizez prea mult niște lucruri. Pe de altă parte, dacă ești dur și nu ai pîrghii, riști să devii isteric. Prefer să construiesc un sistem în care cei care muncesc să fie motivați să lucreze”, spune primarul capitalei.

După patru ani petrecuţi la conducerea Primăriei, Dorin Chirtoacă spune că mai are câteva promisiuni de onorat şi de aceea a candidat din nou – drumurile nu sunt nici pe departe bune, înnoirea parcului de troleibuze abia a început, cât despre autonomia locală, a rămas la nivel de intenţie.

Fiecare locuitor al acestui oraş macar odată s-a îndignat (pe bună dreptate) de mizeria care îl înconjuară. Hîrtii, pungi de plastic, ambalaje de politilenă şi multe alte lucruri pe care le vedem pe străzi, pe sub clădiri, copaci şi alături de urne. Mai nou, gunoaiele Chişinăului sunt „acoperite” de „creaţia” de tip graffiti.
În Chişinău există zone ce reprezintă adevărate focare de mizerie, şi asta – pentru că unii locuitorii ai capitalei şi-au făcut prostul obicei de a se debarasa de gunoiul menajer din gospodărie direct la colţul străzii sau în scara blocului.

Ei bine, în viitorul apropiat, cei care vor dori să arunce chiar şi un mic gunoi va trebui să-şi scotocească buzunarele şi să vadă mai întâi dacă are bani pentru a plăti o amendă impunătoare. Acest lucru se va întâmpla dacă proiectul de hotărâre iniţiat de către un deputat liberal va trece votul Parlamentului. Proiectul prevede ca poliţiştii să fie împuterniciţi să întocmeze procese verbale prin care, persoanele care aruncă gunoi pe aiurea să fie amendaţi. Astfel, persoanele fizice ar putea primi o amendă în valoare de la 400 de lei până la 800 de lei sau până la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul societăţii. Nici persoanele juridice nu vor scăpa nepedepsiţi. Pentru aceştia, autorul proiectului propune amendă de la 1000 de lei până la 2000 de lei.
Oamenii spun că amenzile pot fi o soluție, însă problema ar putea fi soluţionată definitiv doar atunci când chişinăuienii vor da dovadă de bun-simţ şi respect faţă de locul unde trăiesc şi spaţiile verzi. La Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Primăriei lucrează 450-500 de măturători, dar e nevoie de 3600. Cel puţin aşa spune Simion Roman, şeful Direcţiei amenajare şi salubrizare. “Motivul pentru care oamenii nu vor să se angajeze în această structură sunt salariile mici, condiţiile grele de muncă şi faptul că nu mai sunt asiguraţi cuspaţiul locative, aşa cum se întâmpla până la 1990” a adăugat Roman.

În afară de străzi, măturătorii sunt şi responsabili de perimetru aflat în preajma blocurilor de locuit. Nicolae Paliţ spune că lucrează de mulţi ani măturător, împreună cu soţia sa. “Lucrăm pentru a întreţine cei doi copii minori şi a avea un oraş mai curat.”

Totuşi, în multe dintre curţile interioare ale blocurilor în permanenţă sunt gunoiuri menajere. Vorba e că, atunci cînd se evacuiază deşeurile din camerile pentru depozitare reprezentanţii de la salubrizare nu adună ceea ce rămîne pe jos, fiind lăsat pînă la următoarea evacuare.
Aici îşi dau întîlnire maidanezi, şoareci, pisici şi boschetari care răscolesc în cele rămase – ceea ce fac insalubre unele regiuni.
Bineînţeles că în tot acest “peisaj” nu pot lipsi şi locatarii propriu-zişi, mulţi dintre care lasă resturile menajere lîngă tuburile de evacuare sau le aruncă lîngă tomberoane.
De la 1 ianuarie curent, poliţia municipală a întocmit aproximativ 400 de procesele-verbale pentru aruncarea gunoiului în locuri neautorizate. De asemenea, au fost întocmite 540 de atenţionări din partea preturilor municipale. Şi atenţionările, şi procesele-verbale de constatare se trimit Agenţiei Naţionale de Ecologie, singura instituţie care poate să aplice amenzi în acest caz. De la începutul anului doar 5 persoane s-au ales cu sancţiuni.

Şi primarul capitalei Dorin Chirtoacă, a venit cu o pedeapsă mai neobişnuită pentru cei care îşi vor permite să arunce gunoiul peste geam sau balcon. „Să le fie agăţate pungile cu gunoi de urechi!” aşa a recomandat primarul să se procedeze cu “neobrăzaţii”. Read the full post »

Paradox sau nu, dar ca-n orice societate, şi în cea canină există diferenţe de clasă. Astfel, unii trăiesc pe străzi, bolnavi, bătuţi şi prigoniţi de toată lumea, iar alţii sunt purtaţi cu maşinele, coafaţi, cu blăniţa prinsă în fundiţă, cu pălăriuţe pe cap şi cureluşe împresurate cu cristale Swarovski.

Bunăstarea personală se răsfrînge nemijlocit şi asupra nivelului de trai al animalelor de companie. Astfel, cu cît câinele este mai scump, cu atît  mai mult trebuie să cheltui pentru întreţinerea lui. Spre deosebire de maidanezi care nu costă nimic, un căţeluş de rasă poate să se ridice chiar şi pînă la 1000 de euro. Aceasta este suma ce acoperă doar valoarea animalului, apoi vin şi obiectele de primă necesitate. Însă cei care îşi iubesc la nebunie patrupezii încearcă să-i facă şi mai fericiţi, cheltuind pentru ei mai mulţi bani decît pentru propria vestimentaţie.

Acum şi în Chişinău poti găsi magazine care pun în vînzare obiecte de firmă pentru patrupezi. Dacă e să facem nişte calcule, doar pentru mîncare clientul poate să lase în magazin cel puţin 400 de lei pe lună. Dar stăpînii căţeilor vor ca aceştia să fie şi într-o hăinuţă la modă care costă pînă la 800 de lei, de aici poti să procuri şi o gentuţă pentru  căţeluşul drag, atunci vei scoate din buzunar încă 1500-2500 de lei. Accesoriile sunt şi ele la mare căutare, cureluşe, cu sau fără cristale Swarovski, papuci şi pălărioare pentru care vînzătorii cer peste o mie de lei. Read the full post »

Mirosul de mămăligă, tocăniţă, cîrnăciori şi legume m-a ademenit la Centrul Expoziţional MoldExpo, acolo unde se pregăteşte un record gastronomic, de 2.000 de porţii.

Se iau 30 kilograme de făină de porumb, 10 kilograme de ulei, 5 kilograme de unt, 3 kilograme de sare şi 100 de litri de apă. Totul se amestecă în şase oale de 50 de litri. Nu este vorba de prînzul copios a unui uriaş, ci de reţeta mămăligii care a intrat în Guinness Book.

Bucătari de Republica Moldova şi România înarmaţi cu lopeţi gigantice, cu multă răbdare şi cu ingredient pregătite din timp. Cei 20 de bucătari au reuşit să gătească cea mai mare mămăligă din lume, de peste 100 kilograme. “Nu este o mămăligă simplă, ci una boierească pentru că am adăugat unt. Pe vremuri, untul era un produs pe care şi-l permiteau doar boierii.”, explică Gălina Pălitu, bucătar-şef.

În acela-şi timp într-o tavă imensă sfîrâiau cîrnăciorii într-un sos de legume de tomate. Şi aici cantităţile au fost generoase: ceapă, ardei graşi, ciuperci şi 4.000 de cîrnăciori. Recordul a fost atins în cadrul Campionatului Gastronomic – 2011.

Sute de curioşi, pofticioşii şi gurmanzi au stat cuminţi şi au urmărit fiecare pas al bucătarilor. Peste trei ore am fost serviţi cu o porţie de mămăligă rumenă şi aburită, tocăniţă, cîrnăciori şi legume. Munca maieştrilor bucătari a fost răsplătită cu laude de cei care au gustat mămăliga: „E foarte gustos, bravo. A meritat să aştept.” , „E făcută cu inimă. Numai cuvinte plăcute vreau să spun”. Read the full post »